Pedodonție · Ghid pentru părinți
„Oricum cad, de ce să-i mai tratăm?" Este cea mai frecventă întrebare pe care o primim de la părinți și are o logică aparentă. Problema e că dinții de lapte nu cad mâine, iar ce se întâmplă cu ei între timp are consecințe asupra dinților permanenți, care nu se mai schimbă niciodată.
Cât timp rămân dinții de lapte pe arcadă
Aici e prima neînțelegere. Dinții de lapte nu cad toți deodată, pe la 6 ani. Cad eșalonat, pe parcursul a șase ani, iar cei din spate rezistă cel mai mult.
-
6–7 ani
Incisivii, dinții din față. Sunt cei care cad primii și de aceea se creează impresia că întreaga dentiție de lapte se schimbă la această vârstă.
-
9–11 ani
Primii molari de lapte și caninii. Au fost pe arcadă aproape un deceniu.
-
10–12 ani
Molarii doi de lapte. Un dinte apărut la 2 ani rămâne funcțional până pe la 11. Zece ani de expunere la carie.
Un molar de lapte cariat la 4 ani are, în fața lui, șase-șapte ani în care poate produce durere, infecție și probleme de aliniere. Nu este un dinte temporar în sensul în care îl înțeleg părinții.
De ce caria evoluează mai repede la copil
Un dinte de lapte nu este o versiune mai mică a dintelui permanent. Este construit diferit, iar diferențele contează exact acolo unde apare caria.
Smalțul e mai subțire
Aproximativ jumătate din grosimea celui de la dintele permanent. Bariera pe care o are de trecut caria este mult mai mică.
Nervul e mai aproape
Camera pulpară este proporțional mai mare. O carie care la un adult ar fi încă superficială poate ajunge deja la nerv la un copil.
Contactele dintre dinți sunt largi
Alimentele se rețin mai ușor între molarii de lapte, iar periajul singur nu ajunge acolo.
Igiena e incompletă
Controlul manual fin nu e complet dezvoltat până pe la 7–8 ani. Un copil lăsat să se spele singur curăță, în realitate, doar suprafețele din față.
Practic, o carie poate trece de la o pată vizibilă la o durere de nesuportat în câteva luni, nu în ani. De aici și impresia părinților că „a apărut peste noapte".
Caria de biberon, cea mai agresivă formă
Apare la copiii mici, de obicei între 1 și 3 ani, și afectează în primul rând incisivii superiori. Se recunoaște ușor: pete albe cretoase lângă gingie, care devin galbene, apoi maronii, iar în stadiile avansate dintele se sfărâmă până la nivelul gingiei.
Cauza este aproape întotdeauna aceeași: contactul prelungit al dinților cu lichide dulci în timpul somnului.
Ce declanșează
- Biberonul cu lapte, ceai îndulcit sau suc, lăsat noaptea în gură
- Alăptatul la cerere pe timpul nopții, după erupția dinților, fără curățare ulterioară
- Cana cu suc purtată toată ziua, cu înghițituri dese
- Suzeta înmuiată în miere sau zahăr
Ce previne
- Doar apă în biberonul de noapte
- Renunțarea la biberon în jurul vârstei de 1 an, în favoarea cănii
- Ștergerea dinților cu o compresă după ultima masă de seară
- Sucul doar la masă, în cantitate mică, nu între mese
Noaptea, saliva scade aproape la zero. Ea este mecanismul natural care neutralizează acizii și spală resturile, iar în somn acest mecanism practic nu funcționează. De aceea zahărul consumat seara face mult mai mult rău decât aceeași cantitate consumată la prânz.
Semnele, în ordinea apariției
- Pete albe cretoase lângă gingie
- Pete galbene sau maronii
- Sensibilitate la rece și dulce
- Mestecă doar pe o parte
- Gaură vizibilă în dinte
- Durere spontană, mai ales noaptea
- Umflătură pe gingie, lângă dinte
Durerea apare târziu. Un copil care nu se plânge de dinți nu are neapărat dinți sănătoși. Multe carii la dinții de lapte sunt complet nedureroase până în momentul în care ajung la nerv. De aceea controalele la 6 luni contează mai mult decât simptomele.
Cum se tratează, pe stadii
Cu cât se intervine mai devreme, cu atât procedura e mai simplă pentru copil și mai ieftină pentru părinte. Prețurile de mai jos sunt cele practicate la Adorable Dentistry.
-
100 lei
Pata albă, demineralizarea. Singurul stadiu reversibil. Fluorizarea topică pe arcadă poate opri procesul și reface smalțul, fără să se atingă dintele. Aici se ajunge doar dacă vii la control înainte să apară simptome.
-
200 lei
Caria superficială. Se curăță și se obturează într-o singură ședință scurtă, de multe ori fără anestezie.
-
350 lei
Caria medie. Ședință mai lungă, cu anestezie. Se pierde o parte mai mare din dinte.
-
400 lei
Caria profundă. Aproape de nerv. Rezultatul nu mai e garantat: dintele poate necesita tratament suplimentar ulterior.
-
250 lei
Pulpita sau parodontita apicală. Caria a ajuns la nerv. Tratamentul dintelui temporar se adaugă la obturația propriu-zisă și presupune de obicei mai multe ședințe.
-
150 lei
Extracția, când dintele nu mai poate fi salvat. Este cea mai ieftină poziție din listă și cea mai scumpă pe termen lung.
De ce extracția este cea mai costisitoare opțiune
Un dinte de lapte nu ocupă degeaba locul. El păstrează spațiul pentru dintele permanent care va erupe pe acolo, uneori peste ani buni. Când dispare prea devreme, spațiul se închide.
- Dinții vecini migrează în golul rămas, în câteva luni.
- Dintele permanent nu mai are loc. Erupe strâmb, în afara arcadei, sau rămâne inclus în os.
- Urmează ortodonția. Un aparat mobil pornește de la 1.540 lei, iar unul fix metalic de la 2.400 lei pe arcadă. Tratamentul durează ani.
- Masticația se dezechilibrează, iar copilul mestecă preferențial pe o parte.
- Pronunția poate fi afectată, mai ales când lipsesc dinții din față la vârsta la care se formează vorbirea.
Comparația onestă nu este între 200 de lei pentru o plombă și zero lei dacă nu faci nimic. Este între 200 de lei acum și un tratament ortodontic de câteva mii peste câțiva ani, plus tot ce trece copilul între timp.
Ce poți face acasă
Igienă
- Periaj de două ori pe zi, cel de seară făcut sau reluat de părinte până la 7–8 ani
- Pastă cu fluor: cât un bob de orez până la 3 ani, cât un bob de mazăre după
- Ață dentară de îndată ce doi dinți se ating
- Fără clătire după periajul de seară, doar scuipat, ca fluorul să rămână pe dinți
Alimentație
- Dulciurile la masă, nu între mese: frecvența contează mai mult decât cantitatea
- Apă între mese, nu suc sau lapte
- Atenție la dulciurile lipicioase și la biscuiții care se transformă în pastă
- Fără gustări după periajul de seară
Peste asta se adaugă prevenția din cabinet: sigilarea dentară pentru molari și fluorizarea topică la controalele periodice.
De ce Adorable Dentistry
Tratăm dinții de lapte ca pe dinți adevărați
Obiectivul este păstrarea dintelui până la momentul firesc al schimbului, nu extracția rapidă pentru că oricum cade.
Medici cu experiență în pedodonție
Un copil speriat nu se tratează în aceeași ședință în care a intrat prima dată în cabinet. Timpul alocat ține cont de asta.
Radiologie proprie
Cariile dintre molarii de lapte nu se văd la examinarea obișnuită. Radiografia, când e necesară, se face pe loc, cu doze reduse.
Program și sâmbăta
Două sedii în Brăila, cu programare la ora la care copilul e odihnit și cooperant.
Ce întreabă cei mai mulți părinți
Chiar trebuie tratate cariile la dinții de lapte?
Da. Molarii de lapte rămân pe arcadă până la 10–12 ani, iar o carie netratată ajunge la nerv, produce durere și infecție, poate afecta mugurele dintelui permanent aflat sub el și duce la pierderea prematură a dintelui, cu probleme de aliniere ulterioare.
Cât costă tratarea unei carii la un dinte de lapte?
La Adorable Dentistry Brăila, tratamentul unei carii superficiale costă 200 lei, al uneia medii 350 lei, iar al uneia profunde 400 lei. Consultația de pedodonție este 200 lei.
De la ce vârstă apar cariile la copii?
Pot apărea imediat după erupția primilor dinți. Caria de biberon afectează frecvent copii între 1 și 3 ani și se manifestă întâi prin pete albe cretoase pe incisivii superiori, lângă gingie.
Se pot opri cariile fără să se folosească freza?
Doar în stadiul de pată albă, înainte ca smalțul să se rupă. La acest stadiu, fluorizarea topică poate remineraliza zona. Odată ce s-a format o cavitate, procesul nu mai este reversibil.
Doare tratarea unei carii la copil?
O carie superficială se rezolvă de multe ori fără anestezie și fără disconfort. Pentru cariile medii și profunde se folosește anestezie locală, astfel încât copilul să nu simtă durere în timpul procedurii.
Dacă dintele nu se poate salva, ce urmează după extracție?
Medicul evaluează dacă este nevoie de un menținător de spațiu, un dispozitiv care păstrează locul dintelui extras până la erupția celui permanent. Fără el, dinții vecini se deplasează, iar dintele definitiv nu mai are unde să erupă.
Copilul nu se plânge de durere. Înseamnă că nu are carii?
Nu. Multe carii la dinții de lapte sunt nedureroase până în momentul în care ajung la nerv, iar cele dintre molari nu se văd cu ochiul liber. Controlul la fiecare 6 luni le depistează în stadii în care tratamentul este simplu.
Ai văzut o pată pe dintele copilului?
Cu cât se vede mai devreme, cu atât tratamentul e mai simplu. Două sedii în Brăila, program și sâmbăta.
Citește și: Prima vizită la dentist a copilului și Sigilarea dentară la copii: preț, vârstă și cum decurge