Carii ocluzale la doi molari inferiori, tratate minim invaziv într-o singură ședință
Fișa cazului
- Pacient
- Bărbat, 34 de ani
- Motivul prezentării
- Șanțuri închise la culoare, observate la un control de rutină, cu sensibilitate ocazională la dulce
- Diagnostic
- Carii ocluzale extinse în dentină la 4.6 și 4.7, cu smalț aparent intact la suprafață
- Tratament aplicat
- Preparare minim invazivă și obturații fizionomice din compozit, sub izolare cu digă
- Durata totală
- 1 ședință / aprox. 90 de minute
- Anestezie
- Locală, o singură infiltrație pentru ambii dinți
Prezentarea cazului
Pacientul a venit pentru un control de rutină și o igienizare. Nu avea durere. Singurul simptom era o sensibilitate scurtă la dulce, pe partea dreaptă, pe care o pusese pe seama unei gingii sensibile.
La examinare, șanțurile ocluzale ale ultimilor doi molari inferiori drepți erau intens pigmentate. Suprafața smalțului părea intactă — situația clasică în care leziunea a pătruns prin fisură și s-a extins în dentină, dedesubt, fără să deschidă smalțul.
„Aici e capcana cariilor din șanțuri: dintele arată aproape normal, nu doare, iar pacientul nu are niciun motiv să vină. Când apare durerea, leziunea e deja aproape de pulpă și discuția nu mai e despre o obturație, ci despre un tratament de canal.”
Dr. Lenfcov Cătălina
Examinarea clinică și diagnosticul
Evaluarea a inclus:
- examen clinic al suprafețelor ocluzale, după uscarea dinților
- radiografii bitewing pentru aprecierea extinderii în dentină
- teste de sensibilitate la rece
- verificarea vitalității pulpare
- evaluarea contactelor ocluzale înainte de preparare
Elemente identificate
- pigmentare brun-închisă pe traiectul șanțurilor ocluzale la ambii molari
- smalț necavitar la suprafață, fără pierdere vizibilă de substanță
- radiotransparență în dentină sub joncțiunea smalț-dentină, la ambii dinți
- pulpă vitală, cu răspuns normal la testul termic
- fără afectare interproximală
- fără simptomatologie spontană sau nocturnă
Diagnostic: carii ocluzale cu extindere în dentină la 4.6 și 4.7, fără afectare pulpară. Indicație de tratament restaurativ conservator.
Opțiunile de tratament discutate
| Opțiune | Când este indicată | Avantaje | Limite |
|---|---|---|---|
| Sigilare preventivă | Doar la leziuni limitate la smalț | Complet neinvazivă; cost minim | Nu era aplicabilă — leziunea ajunsese deja în dentină |
| Obturație compozit minim invazivă Opțiunea aleasă |
Carii ocluzale în dentină, cu pereți păstrați | O singură ședință; conservă smalțul sănătos; aspect natural | Necesită izolare corectă pentru o adeziune predictibilă |
| Inlay ceramic | Distrucții coronare extinse, cu cuspizi compromiși | Rezistență superioară în zonele cu solicitare mare | Supradimensionat pentru acest caz; cost și număr de ședințe mai mari |
Pereții și cuspizii erau integri la ambii molari, deci nu exista niciun motiv de a îndepărta țesut sănătos pentru o restaurare indirectă. Principiul aplicat a fost eliminarea strictă a dentinei alterate, păstrând tot ce era sănătos.
Etapele tratamentului
-
Izolarea câmpului operator
Etapa 1- anestezie locală
- aplicarea digei și fixarea cu clemă pe molarul distal
- izolarea completă a celor doi dinți față de salivă și de respirația pacientului
Diga nu este un detaliu de confort. Compozitul aderă chimic la structura dentară, iar contaminarea cu salivă în timpul adeziunii este principala cauză a obturațiilor care se desprind sau se infiltrează la câțiva ani.
-
Îndepărtarea țesutului alterat
Etapa 2- deschiderea minimă a smalțului, pe traiectul șanțurilor afectate
- excavarea dentinei alterate, cu instrumentar rotativ de turație redusă
- verificarea eliminării complete a țesutului infectat
- păstrarea integrală a cuspizilor și a crestelor marginale
-
Restaurarea
Etapa 3- condiționarea acidă și aplicarea sistemului adeziv
- aplicarea compozitului în straturi succesive, fiecare polimerizat separat
- refacerea anatomiei ocluzale — cuspizi, șanțuri, creste
- verificarea contactelor ocluzale în static și în dinamică, după îndepărtarea digei
- finisare și lustruire
Rezultatul, pas cu pas
Diferența dintre prima și a doua imagine arată de ce aspectul exterior al unui dinte nu spune tot: sub un smalț care părea închis la culoare, dar întreg, exista o cavitate reală în dentină, la ambii molari.
În imaginea finală, șanțurile și cuspizii sunt refăcuți în forma lor anatomică, nu ca o suprafață plată. Asta contează pentru distribuirea corectă a forțelor de masticație și pentru durata de viață a restaurării.
Recomandări după tratament
- sensibilitatea ușoară la rece în primele zile este normală și scade progresiv
- masticația se poate relua imediat — compozitul este complet polimerizat la finalul ședinței
- periaj de două ori pe zi, cu atenție la suprafețele ocluzale ale molarilor
- ață dentară zilnic, la nivelul contactelor dintre molari
- igienizare profesională la 6 luni
- radiografii bitewing de control la 12–18 luni
- revenirea la cabinet dacă apare sensibilitate la mușcat sau durere spontană
Întrebări frecvente
Cum poate exista o carie dacă dintele nu doare?
Durerea apare târziu, când leziunea se apropie de pulpă. Cariile din șanțurile ocluzale evoluează frecvent sub un smalț care pare intact, timp de luni sau ani, complet asimptomatic. Tocmai de aceea controalele periodice și radiografiile bitewing găsesc aceste leziuni înainte să devină o problemă.
De ce sunt șanțurile închise la culoare?
Pigmentarea în sine nu înseamnă automat carie — poate fi și o simplă colorație. Ceea ce face diferența este contextul: forma pigmentării, senzația la sondare, aspectul radiologic și eventualele simptome. În acest caz, radiografia a confirmat extinderea în dentină.
De ce se folosește diga de cauciuc?
Pentru că adeziunea compozitului la dinte este compromisă de umiditate. Diga menține câmpul complet uscat, împiedică contaminarea cu salivă și protejează pacientul de instrumentar și de substanțele folosite. Este singurul mod de a obține o adeziune predictibilă pe termen lung.
Cât rezistă o obturație ocluzală din compozit?
În medie 7–10 ani, în funcție de igienă, de forțele de masticație și de prezența bruxismului. O restaurare realizată sub izolare corectă, cu adeziune necontaminată, ajunge de regulă la limita superioară a acestui interval.
Se putea preveni?
Da. Sigilarea șanțurilor, aplicată cât leziunea este limitată la smalț, oprește evoluția fără a îndepărta țesut dentar. Este o procedură rapidă și neinvazivă, dar are o fereastră de timp — odată ce caria a ajuns în dentină, singura soluție rămâne restaurarea.
Rezultatele prezentate sunt individuale și pot varia în funcție de situația clinică a fiecărui pacient. Fotografiile sunt publicate cu acordul scris al pacientului. Acest material are caracter informativ și nu înlocuiește o consultație de specialitate.
Când ai fost ultima dată la un control?
Cariile din șanțurile dinților nu dor la început. Un control periodic le poate depista din timp, când de obicei e suficientă o singură ședință.
Programează o consultație